Clopotele reprezintă glasul lui Dumnezeu care ne cheamă la rugăciune – Patriarhul Daniel


03.09.2018 11 „Clopotele reprezintă glasul Domnului care ne cheamă să ne adunăm în binecuvântarea şi iubirea lui Dumnezeu. Acestea sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune şi au rostul de a ne ţine în stare de veghe, de trezvie”, a spus Patriarhul Daniel după sfinţirea celor 6 clopote ale Catedralei Naţionale, luni, 3 septembrie 2018.

„Ele combat lenevirea duhovnicească pentru că atunci când auzim glasul clopotului, care ne cheamă la rugăciune, este glasul lui Dumnezeu care ne arată că este prezent şi, în acelaşi timp, că doreşte să răspundem chemării iubirii Lui cu iubirea noastră arătată prin fapte bune şi rugăciune”, a continuat Preafericirea Sa.

Clopotele sfinţite vor fi amplasate în turnul clopotniţă al lăcaşului de cult de pe Dealul Arsenalului.

La slujba de sfinţire au participat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

După slujba de sfinţire, Părintele Patriarh a vorbit despre istoricul clopotelor şi utilizarea lor în cultul creștin.

„Rostul clopotelor”, a evidenţiat Preafericirea Sa, „este şi acela de a ocroti poporul de furtuni, de trăsnete, de tunete; clopotele împrăştie norii grei ai furtunilor, alungă fulgerele şi tunetele şi ceaţa vătămătoare, cum se spune într-una din rugăciunile de la sfinţire. În acelaşi timp, clopotele alungă duhurile cele necurate, cele rele, întărindu-i pe credincioşi să-şi aducă aminte de Dumnezeu şi să ceară ajutorul Lui atunci când sunt ispitiţi”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit că în creştinism clopotele au fost primite cu reticenţă „deoarece au fost folosite în religiile păgâne”.

„Treptat clopotele au primit o semnificaţie duhovnicească şi au fost integrate şi în creştinism. Această semnificaţie religioasă a fost argumentată cu referire la Vechiul Testament, şi anume la trâmbiţele de argint pe care Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să le facă şi să anunţe chemarea la rugăciune, dar şi chemarea la luptă”, a spus Preafericirea Sa.

Folosirea clopotelor în cultul creştin a început să se răspândească în secolul al V-lea în Apus. La Constantinopol clopotele au ajuns abia în secolul al IX-lea, pe la anul 857, când Ursus, Dogele Veneţiei, a oferit împăratului Mihail al V-lea 12 clopote pentru a fi aşezate într-o clopotniţă lângă Biserica Sf. Sofia.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a precizat că cele mai multe clopote au fost turnate în Rusia, în zona Novgorod, sec. 16, şi a adus aminte de  „Clopotul Ţar”, turnat în vremea împărătesei Ana, nepoata ţarului Petru cel Mare.

Înalt de peste 6 metri şi cu un diametru asemănător, clopotul cântăreşte aproape 200 de tone, dar nu a sunat niciodată, pentru s-a fisurat înainte de a fi montat în clopotniţă. Astăzi se află în curtea Kremlinului, la Moscova, unde poate fi văzut de turişti.

„În Ţările Române primul clopot cunoscut la noi a fost realizat de meșteri din Transilvania și din Occident, meșteri care stăteau perioade îndelungate la curțile domnitorilor munteni”, a evidenţiat Preafericirea Sa făcând referire la clopotul Mănăstirii Cotmeana.

Clopotul, funcţional şi astăzi, a fost dăruit aşezământului monahal în anul 1385 de jupânul Dragomir.

În ceea ce priveşte Moldova, Preafericirea Sa a spus că există clopote începând cu secolul 15, atunci când Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare a dăruit un clopot Episcopiei Romanului.

03.09.2018 17

Patriarhul Daniel a binecuvânta clopotele Catedralei Naţionale. Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro

 

 

Totodată, Părintele Patriarh a prezentat câteva date despre clopotele de la Patriarhie, în special despre cel mai mare dintre ele, care datează din vremea mitropolitului primat Iosif Gheorghian.

El a fost turnat la Budapesta în anul 1888 şi cântăreşte 9 tone.

Preafericirea Sa a precizat că atunci când a fost adus în ţară, clopotul nu a putut fi aşezat în clopotniţa ctitorită de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu pentru că nu era consolidată suficient.

Urcat pe deal cu sănii de lemn trase de şase perechi de boi, clopotul a fost instalat pe un eşafo­daj din traverse de fier, lângă clopot­niţă. Clopotul era tras cu otgoane (frânghii) de 8 bărbaţi puternici, de câteva ori pe zi, după cum cereau rânduielile liturgice.

„Aşa a stat clopotul din 1888, timp de 70 de ani, până în timpul Patriarhului Iustinian Marina care, în 1958, în plin comunism, a consolidat clopotnița şi a mai adăugat un etaj. La etajul al doilea a fixat clopotul din 1888, după 70 de ani de aşteptare”, a spus Preafericirea Sa.

Clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei a fost restaurată în anul 2008. Atunci, cu binecuvântarea Patriarhului Daniel, au fost achiziţionate 4 clopote noi de aramă, iar cel din anul 1888 a fost acordat să intre în rezonanţă cu celelalte clopote printr-un performant de acţionare.

 

Clopotele Catedralei Naţionale

Clopotele Catedralei Naţionale au fost realizate la fabrica Grass­mayr din Innsbruck – Austria şi au o garanție de 15 ani, respectiv o viață apreciată la peste 400 ani.

03.09.2018 04

Clopotele vor fi urcate în turnul clopotniţă al Catedralei Naţionale. Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro

 

 

Primul dintre cele șase clopote ale Catedralei a fost turnat în data de 11 noiembrie 2016, iar celelalte cele cinci în data de 21 aprilie 2017.

Clopotul mare are o greutate de 25 de tone, înălțime și diametru de cca. 3 metri.

Clopotul mare este dedicat eroilor neamului şi va putea putea fi auzit pe o rază de 15 km numai la evenimentele și sărbătorile importante. Ferestrele turlei clopotniță vor avea jaluzele speciale reglabile pentru dirijarea sunetului.

Sfințirea catedralei, închinată Sfântului Andrei şi eroilor români din toate timpurile, va fi oficiată în 25 noiembrie de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului împreună cu Patriarhul Daniel şi ierarhi români.

Sursa: Basilica.ro